Curtea de Conturi alerteză asupra diferențelor notabile dintre orașele și comunele din România în accesarea serviciilor esențiale precum sănătatea, educația și infrastructura de bază. Un nou raport subliniază nevoia de reformă administrativă pentru reducerea inegalităților dintre aceste două medii.

Probleme cu accesul la servicii esențiale

În mediul rural, un procent îngrijorător de 12% dintre comune nu au cabinete medicale de familie, iar jumătate nu dispun de cabinete stomatologice. Cu o lipsă evidentă de farmacii, identificată în 24% dintre comune, locuitorii acestor comunități se confruntă cu provocări majore în asigurarea sănătății. Lipsa infrastructurii pentru apă, canalizare și transport public este de asemenea accentuată în comunitățile mai mici.

Recomandări pentru reorganizare

Raportul Curții de Conturi atrage atenția că actuala legislație nu facilitează adaptarea administrației locale la nevoile specifice ale fiecărei comunități. Procesul de schimbare a statutului administrativ al unei localități este descris ca fiind greoi și adesea fără succes, din cauza condițiilor restrictive impuse de reglementările actuale.

Cerințe demografice neadaptate realităților

Pentru a fi considerate orașe, localitățile ar trebui să aibă cel puțin 10.000 de locuitori, iar comunele 1.500. Însă, în 2023, 119 orașe și 432 de comune nu îndeplineau aceste cerințe demografice. Aceasta sugerează o disonanță între cerințele legale și dinamica actuală a populației.

Gestionarea resurselor și cheltuielile de personal

Raportul relevă că derogările legislative anuale, care sunt menite să echilibreze bugetele, pot afecta pe termen lung autonomia financiară a UAT-urilor. În 2023, doar un mic procent din comune și orașe mici și-au asigurat peste 50% din finanțare prin venituri proprii. Cheltuielile mari de personal reprezintă o presiune în plus pentru bugetele locale, limitând posibilitățile de dezvoltare.

Presiunea asupra bugetelor mici

Diferențele în salarizarea angajaților din administrație între orașe și comune determină costuri mai mari în orașe, chiar și atunci când numărul de locuitori este similar. Aceasta poate duce la situații în care serviciile publice nu sunt la același nivel de eficiență, în ciuda cheltuielilor mai mari.

Curtea de Conturi subliniază că pentru o dezvoltare strategică și robustețe financiară a localităților este esențială adoptarea unor măsuri legislative și reforme administrative. Acesta este un apel la reechilibrarea resurselor și asigurarea unui acces egal și adecvat la serviciile publice pentru toți cetățenii.

Concluzie

Un audit amplu desfășurat în perioada 2021-2023 evidențiază necesitatea unor schimbări sistemice pentru ca administrațiile locale din România să poată răspunde provocărilor actuale. Echilibrul și sustenabilitatea financiară pe termen lung se află sub semnul întrebării, dacă nu se iau măsuri rapide și eficiente.