Scăderea rapidă a rezervelor de apă dulce în sudul și centrul Europei, inclusiv în România

O amplă analiză desfășurată de cercetători de la University College London, împreună cu organizațiile Watershed Investigations și The Guardian, relevă o diminuare accentuată a apelor subterane și de suprafață în sudul și centrul Europei, inclusiv în România. În paralel, regiunile nordice ale continentului devin mai umede, în contextul schimbărilor climatice care accelerează aceste fenomene.

Monitorizarea prin sateliți arată pierderi masive de apă dulce

Studiul a folosit date satelitare colectate între 2002 și 2024, analizând variațiile câmpului gravitațional pentru a urmări modificările volumelor apelor subterane, râurilor, lacurilor, umidității solului și ghețarilor europeni. Rezultatele indică scăderi semnificative ale rezervelor de apă dulce în zona sudică și centrală a continentului, inclusiv pe teritoriul României, precum și în anumite părți din Marea Britanie.

Pe de altă parte, nordul Europei, inclusiv Scandinavia, nord-vestul Marii Britanii și regiuni din Portugalia, evidențiază o tendință spre condiții mai umede. Totuși, chiar și apele subterane – apreciate de regulă ca fiind mai stabile și mai rezistente la schimbări – prezintă o scădere alarmantă în aceste zone.

Creșterea consumului de apă subterană în Uniunea Europeană

Deși între 2000 și 2022 cantitatea totală de apă extrasă în UE a scăzut, utilizarea apei subterane a crescut cu 6%, fiind intens folosită atât la nivelul consumului casnic, cât și în agricultură. În 2022, apa subterană a asigurat 62% din alimentarea publică cu apă și aproximativ o treime din necesarul agricol în Uniunea Europeană, reamintind astfel rolul său esențial.

Impact asupra agriculturii și securității alimentare în Europa

Seceta tot mai frecventă și prelungită afectează agricultura europeană, riscul alimentelor fiind un subiect tot mai sensibil. Reducerea rezervelor din țări ca Spania are repercusiuni și asupra altor state, precum Marea Britanie, care depind de importuri de fructe și legume din sudul Europei.

Acest fenomen este o continuare a unor tendințe similare observate în regiuni ca Asia de Sud, Africa sau Orientul Mijlociu – zone deja afectate sever de lipsa apei. Europa începe să resimtă acum aceste consecințe climatice.

Avertismente și măsuri la nivel european

Experții de la UCL subliniază că datele reflectă o criză climatică palpabilă, fiind deja evidentă depășirea pragului de încălzire de 1,5°C față de epoca preindustrială, cu direcția spre 2°C și efectele negative asociate evitării acestor limite.

Comisia Europeană a răspuns prin strategia privind reziliența apei, care urmărește adaptarea gestionării resurselor acvatice la schimbările climatice, promovând o utilizare mai eficientă a apei până în 2030. Prioritățile includ modernizarea infrastructurilor de apă și reducerea pierderilor, care variază semnificativ între statele membre, de la 8% până la 57%. Cu toate acestea, specialiștii consideră că măsurile actuale nu sunt suficiente pentru a face față crizei în evoluție.

Context global al crizei apei

Pe plan mondial, deficitul de apă afectează numeroase regiuni, inclusiv Orientul Mijlociu, Asia, America de Sud, părți din Statele Unite, Canada, Groenlanda și Islanda. În Iran, capitala Teheran se confruntă cu riscul iminent al „zilei zero”, când apa de la robinet ar putea deveni indisponibilă integral.

---

Pentru Iași, aceste concluzii indică necesitatea unei atenții crescute asupra gestionării resurselor locale de apă, mai ales într-un context global tot mai fragil. Adaptarea la noile realități climatice și economisirea apei devin priorități și pentru comunitățile noastre, pentru a asigura un viitor sustenabil.

Foto: Quintanilla | Dreamstime
Grafic: The Guardian